Sfaturi utile despre Lalele
Laleaua, este un gen de floare care cuprinde aproximativ 100 de specii si peste 3000 de varietati de forme si culori, cu flori din familia Liliaceae.
Unul dintre primii vestitori ai primaverii in culori vibrante, cu o frumusete si eleganta greu de descris, sunt doar cateva dintre trasaturile acestei plante.
Laleaua, este originara din tari precum, sudul Europei, nordul Africii si Asiei, Anatolia si Iran, pana in China si Japonia.
In Iran floarea este reprezentata pe drapelul national.
Zonele in care se gasesc cele mai diversificate specii de lalele sunt Muntii Pamir, Munti Hindu Kush si stepele di Kazaskhstan.
Denumirea stiitifica a lalelei este,Tulipa. Aceasta denumire provine de la cuvantul persan toliban care inseamna tulpan.
A fost cultivata pentru prima data in Turcia si ulterior adusa in Europa.
Cum se planteaza bulbii de lalele in gradina?
In primul rand si foarte importanat, este ca inainte de a incepe plantarea bulbilor de lalea, ei trebuiesc sa fie tratati terrmic si selectati.
Tratarea lor se face cu o solutie de culoare roz inchis de permanganat de potasiu (Folpan), pentru a distruge eventualii germeni care ar impiedica dezoltarea corespunzatoare a florii.
Cei care sunt stricati, uscati sau prezinta taieturi si zone moi sa fie indepartati.
Lalelele, iubesc foarte mult soarele si lumina, deci locurile unde vor fi cultivate sa fie insorite si calduroase. Chiar daca in jur sunt copaci, nu este nici o problema. In perioada cand ele infloresc, copacii inca nu au frunze.
Insa, daca locurile unde sunt plantate sunt foarte umbroase, bulbii se dezvolta prost, micsorand-use pana dispar definitiv.
Tijele florale se vor lungi peste masura, florile raman mici, decolorate si fara vlaga.
Ele nu sunt pretentioase fata de conditiile de sol, insa pamantul in care sunt plantati bulbii de lalele trebuie sa fie argilo-nisipos, bogat in substante nutritive, afanat si permeabil la apa.
Nivelul PH-ului trebuie sa fie de 6,5 – 7 chiar si 7,5. Un pamant acid cu nivelul PH-ului de 5,0 – 5,5 va trebui ameliorat cu faina de oase, dolomita, var sau cenusa.
Intr-un pamant acid lalelele se dezvolta foarte prost, se imbolnavesc si in timp dispar.
Terenurile destinate culturilor de lalele, vor fi foarte bine pregatite in prealabil prin maruntire. Aceasta operatie, este necesara pentru ca radacinle sa se dezvolte armonios.
Pe langa faptul ca pamantul trebuie foarte bine maruntit, terenurile trebuiesc sa fie plane, fara adancituri in care sa stagneze apa, expuse la soare si protejate de vanturile puternice.
Laleleor, nu le place excesul de apa, deci soul trebuie sa aiba un drenaj bun.
Daca plantarea se face pe mai multe randuri, este recomandat ca distanta dintre ele sa fie de 15 – 20 de cm, iar distanta dintre bulbi de 5 cm pe fiecare rand.
Cat de adanc se planteaza becurile?
Groapa unde urmeaza sa fie plantat bulbul (becul), trebuie sa fie de 2 – 3 ori mai adanca decat marimea lui.
De exemplu, daca becul are 4 cm, adancimea de plantare este de 10-12 cm.
Este important sa se respecte adancimea, deoarece daca bulbii sunt plantati prea la suprafata, exista riscul sa inghete. Iar daca sunt plantati foarte adanc, rasar destul de greu sau nu mai rasar deloc. Astfel se pierde materialul saditor.
Este bine de stiut ca: marimea bulbului influenteaza, atat marimea florii cat si calitatea ei.
Amplasarea bulbilor, este si ea foarte importanta. Sunt mult mai placute aranjamentele de flori cu bulbii plantati in grupuri, decat aranjarea simpla, in linie a acestora. Daca bulbii sunt plantati in grupuri, distanta dinte ei trebuie sa fie de cel mult 5 – 10 cm.
Forma bulbilor
Bulbii de lalele au forma de para sau de ou, sunt de culoare cafenie si acoperiti cu o membrana groasa ce ii protejeaza de uscaciune.
Anual laleaua formeaza in locul bulbului plantat, intre 1 si 5 bulbi noi dispusi in adancime pana la 40 – 45 cm.
Cand se planteaza bulbii de lalelele?
Perioada optima de plantare a bulbilor de lalea, este toamna din septembrie pana in decembrie, inainte de inghet.
Acestia, au nevoie de o perioada de germinare de 4-6 saptamani pe timpul iernii si vor rasari in primavara.
Inflorirea are loc incepand cu luna aprilie pentru cele mai timpurii si continua pana in iunie pentru cele mai tarzii.
Componentele lalelei
Lalelele sunt plante bulboase perene, cu tulpini lungi, dure, solitare care se intind in sus. Frunzele sunt destul de putine, alternative, intregi, cu vene adanci si carnoase.
Inmultirea este vegetativa si se realizeaza prin bulbi.
- Radacina
- Tulpina
- Frunze
- Flori
- Fructe
Radacina, este formata dintr-un manunchi de fire subtiri si numeroase.
Tulpina, este de doua feluri: suterana si aeriana,,.
Tulpina subterana se numeste bulb sau bec in forma de para si are o inaltime de aproximativ 3 cm.
Tulpina aeriana este ierboasa, dreapta si neramificata.
Frunzele sunt dispuse alternativ pe tulpina, nu au petiol, teaca este bine dezvoltata iar limbul prezinta nervuri paralele.
Florile au diverse forme si culori. Sunt alcatuite din 3 sepale si 3 petale.
Fructul este uscat si se numeste capsula. El se formeaza in urma polenizarii dupa ce florile se vestejesc si cad. La maturitate capsula crapa si pune in libertate semintele care au un singur cotiledon.
Plante inrudite cu laleaua
- Plante alimentare precum,, ceapa, praz, usturoi.
- Plante decorative precum,,crinul, lacramioara, brandusa, ghiocelul, vioreaua si zambila.
Plantele alimentare sunt folosite in alimentatie.
plantele decorative sunt folosite ca plante ornamentale in parcuri, gradini si chiar diverse aranjamente florale.
Cum se ingrijesc lalelele
Lalelele se uda doar in perioadele de seceta
Ele nu suporta excesul de apa. Daca nu primesc suficient oxigen, incep sa putrezeasca, se imbolnavesc si mor.
In perioada de inflorire plantele au nevoie de un aport de apa mai consistent, astfel ca se vor uda de 2 ori la 10 zile. Din momentul incetarii infloririi, nu se mai uda deloc.
Insa, este nevoie de multa grija si atentie atunci cand se uda planta in timpul infloririi. Deoarece apa care cade accidental pe flori poate duce la patarea lor si implicit la instalarea fungilor.
Hranirea plantelor se poate face cu cenusa, compost si macerat de buruieni.
Daca se foloseste gunoi de grajd, mranita sau gunoi de pasare, trebuie incorporat in cantitate foarte mica primavara devreme inainte de rasarirea lalelelor.
Este necesara o afanare sistematica a solului, mai ales dupa ploaie, pentru a preintampina formarea unei cruste de pamant care ar duce la sufocarea bulbilor, datorita lipsei de oxigen.
Florile de lalele se indeparteaza dupa terminarea infloririi lasand doar frunzele pana la vestejirea lor.
Plantarea lalelelor in sera
Inainte de a planta bulbii de lalele in sera, trebuie dezinfectat solul, in caz contrar plantele se vor inbolnavi.
Solul trebuie sa fie usor permeabil la apa, iar pentru fabricarea sa, nisipul si rumegusul sunt amestecate in proportii egale.
Drenajul folosit este din caramida ciobita, argila extinsa, pietris fin si roca de coaja.
Pentru a dezinfecta solul, acesta este calcinat in cuptor la temperatura maxima timp de ¼ ora. Cand solul s-a racit este udat cu o solutie roz inchis de permanganat de potasiu sau Fitosporina.
Drenajul este tratat in acelasi mod.
Bulbii sunt plantati in cutii largi de 15 cm adancime, fiind dezinfectati prin inmuierea intr-o solutie de roz inchis de permanganat de potasiu sau turnand apa clocotita peste ei.
Sera este fumigata cu sulf, iar peretii sunt stersi cu o solutie de sulfat de cupru.
Se pune 1 lingura de sulfat de cupru la 1 galeata de 10 litri de apa.
Pentru ca lalelele sa creasca si sa se dezvolte cat mai repede, este nevoie de un echipament special.
Este obligatoriu sa se foloseasca lampi fito si dispozitive de incalzire pentru a crea conditiile necesare.
Pregatirea materialului de plantare
Este foarte important ca inainte de plantare materialului in sera sa fie sa fie pregatit prin:
- Calibrare. Inainte de plantare bulbii sunt sortati, verificate petele si deteriorarea.
Exemplarele mai mici germineaza mai tarziu, astfel incat trebuiesc plantate cu cateva zile mai tarziu decat cele mai mari.
- Racire. Pentru ca bulbii sa germineze mai repede, acestia sunt pusi timp de 2 saptamani de zile intr-o camera cu o temperatura de +9* C.
- Curatare. Bulbii sunt decojiti din cojile maro. Pentru a asigura calitatea materialului de plantare si pentru a accelera germinarea acestuia, bulbii sunt verificati pentru deteriorare, mucegai si pete.
- Dezinfectare. Materialul de plantare este inmuiat timp de 40 de minute intr-o solutie roz inchis de permanganat de potasiu sau bulion de celandina.
Daunatorii laleleor in sera
Printre cei mai periculosi dusmani ai lalelelor de sera, se numara Paduchii de frunze sau Aphidae. Ei ataca in coloii si apar pe lalelele din sera. Cand umiditatea atmosferica este mai scazuta, ele sug partile tinere si moi ale plantelor.
Plantarea lalelelor in ghiveci
Perioada de plantare a bulbilor de lalele in ghiveci, este la fel ca si atunci cand bulbii sunt plantati in gradina. Toamna din septembrie pana in decembrie.
Plantarea bulbilor de lalea in ghivece, este o solutie ideala pentru a oferi un ambient placut in spatii interioare sau exterioare, acolo unde plantarea lor direct in sol nu este posibila.
Pentru aceasta bulbi au nevoie de cel putin 16 saptamani petrecute in intuneric si racoare la o temperatura de +/-5* C, cum ar fi intr-un beci, garaj, camara sau orice alt loc intunecat si cu o temperatura scazuta.
Pasii necesari pentru plantarea bulbilor de lalea in ghivece
- Ghiveciul in care urmeaza sa fie plantati bulbii, trebuie sa aiba mai multe orificii pe partea de jos si un strat de nisip sau pietris, pentru un drenaj foarte bun.
- Este foarte important ca pentru lalelele crescute in ghivece sa existe un drenaj bun.
- Ghivecele se aleg in functie de dimensiunea bulbilor. Astfel incat deasupra stratului de drenaj si sub bulbi sa existe 6-7 cm de substrat.
- Daca se planteaza mai mult de 1 bulb in ghiveci, ar trebui ca ei sa fie de acelasi soi de lalea. Astfel vor creaste la aceeasi inaltime si vor inflori simultan.
- Plantarea bulbilor in ghiveci se face pana la ⅔-imi cu pamant, pe urma se aseaza bulbii unul langa celalalt fara sa se atinga intre ei. In functie de cat este ghiveciul de mare, se aseaza bulbii lasand o mica distanta intre ei, pentru a se evita putrezirea lor.
- Este recomandat ca ei sa fie identici si ca marime. Bulbii de lalea nu sunt perfect rotunzi. Ei au o parte tesita dreapta si una mai ascutita. Din partea tesita dreapta vor rasari radacinile, iar din partea ascutita va creste tulpina, pe ea frunzele si bobocul floral.
- Operatia finala este acoperirea completa cu pamant, insa se lasa o distanta de 5 cm pana la marginea ghiveciului. Aceasta distanta ajuta atunci cand se uda planta.
- O data efectuata operatia de plantare a bulbilor in ghiveci, se aseaza ghiveciul la intuneric si la o temperatura cuprinsa intre +1/+8* C.
- Ulterior se face udarea din abundenta. Insa surplusul de apa ramas in farfurioara se arunca.
- In apa baltita bulbii vor mucegai, asadar mai bine ar fi ca sub ghiveci sa nu se puna farfuria.
- Ulterior se verifica periodic, cel putin o data pe saptamana umiditatea pamantului din ghiveci.
- Inainte de o noua udare, pamatul ar trebui sa fie zvantat bine.
- Se verifica si starea bulbilor. Daca au inceput sa iasa din pamant impinsi fiind de radacinile care cresc, atunci trebuiesc introdusi din nou.
- Cand ghiveciul a petrecut suficient timp in intuneric si bulbii au inceput sa incolteasca, poate fi mutat intr-un loc insorit si calduros.
- La o temperatura de 18*-20*C, florile vor creste foarte repede si in 2-3 saptamani vor inflori.
Metode traditionale de plantare a lalelelor
Tradiția spune ca pe fundul gropii unde se planteaza bulbii de lalea, sa se puna 1-4 hamsii, sau orice alt pestisor mic, cap sau coada de peste. Potasiul eliberat in urma descompunerii, va hrani bulbii, iar florile vor creste mai frumoase si mai viu colorate. Totodata mirosul intepator al pestelui va alunga daunatorii (cartitele, soarecii si chiar coropisnitele).
Dupa ce frunzele ingalbenesc si se usuca complet, bulbii de lalelele ar trebui scosi. Curatati cu grija de resturile de pamant pentru a nu fi vatamati. Pusi la uscat intr-un loc ferit de soare si curenti de aer, pentru ca in toamna urmatoare sa poata fi replantati din nou.
Insa replantarea pe locul initial se poate face doar o data la 2-4 ani.
Dupa ce s-au uscat, bulbii de lalelele pot fi depozitati in cutii cu perforatii, saculeti de panza sau pungi de hartie, in locuri intunecate, racoroase si uscate.
Bolile si daunatorii lalelelor
Bolile lalelor sunt provocate de virusi, bacterii si ciuperci. Cele mai intalnite cauze ale inbolnavirii sunt, materialul saditor de proasta calitate, plantarea bulbilor in substrat acid, greu, argilos sau cu o umiditate foarte mare.
Aplicarea de ingrasamant natural nematurat, plantarea prea deasa a bulbilor, pastrarea si uscarea necorespunzatoare inainte de plantare, la fel pot fi cauze de inbolnavire.
Cei mai comuni daunatori ai lalelelor de gradina sunt paianjenul de radacina care provoaca ingalbenirea frunzelor, sobolanii si soarecii care ataca de obicei bulbii plantei.
Asadar, in cazul in care se descopera ca exista lante bolnave, trebuiesc indepartate de langa cele sanatoase si tratata preventiv zona.
Cauzele imbolnavirii lalelelor de gradina
Procesul de dezvoltare al lalelelor poate fi impiedicat de urmatorii factori:
- Plantarea bulbilor foarte aproape unul de celalalt
- Sadirea lor intr-un sol acid sau cu un nivel de umiditate foarte crescut
- Folosirea ingrasamantului natural care nu a fost maturat in prealabil
- Plantarea bulbilor de lalele in locuri in care au fost plantate anterior alte flori sau legume cu bulb
Curiozitati ale Lalelelor
Laleaua, este o planta Hermafrodita.
Inseamna ca planta are organe de reproducere, atat masculine cat si feminine.
Lalelele sunt comestibile
In functie de soi, gustul petalelor variaza de la un gust asemanator gustului de fasole, la gustul salatei. Motiv pentru care in timpul crizei celui de- al Doilea Razboi Mondial, lalelele au constituit o sursa de hrana pentru multi olandezi.
Astazi lalelele sunt folosite la aperitive si in unele salate.
Exista chiar si un vin din lalele
Fundatia Parkinson foloseste ca simbol, Laleaua
Din anumite soiuri de lalele sunt create dulceturi
Istoria lalelelor
Desi tara lalelelor este considerata a fi Olanda, aceasta nu este nici pe departe tara de origine a lalelei.
Prima data , Laleaua fost cultivata in Turcia in perioada anului 1453, cand turcii au cucerit Constantinopolul Bizantin si au facut din el noua capitala a Imperiului Otoman.
Mohamed al II- lea, sultanul care conducea imperiul, a initiat mai multe proiecte de constructii care sa schimbe fata orasului.
Au fost construite atunci palatul Topkapi, Moskeea Fatih si foarte multe gradini umplute cu cele mai preferate flori ale turcilor cum ar fi: zambilele, garoafele, trandafirii si mult apreciatele Lalele.
Sultanul a colorat Constantinopolul cu aceste gradini, incepand chiar cu gradina sa privata, deoarece el si anturajul sau, iubeau foarte mult aceste flori. Asa s-a raspandit laleaua in intregul oras.
De gradina sa privata, se ocupau servitorii numiti bostanci si gradinarii care cu timpul au capatat atributii extinse.
Spre sfarsitul sec. al XV si inceputul sec. XVI, laleaua devine un motiv principal in arta islamica otomana. Ea este reprezentata atat pe produsele ceramice, cum ar fi: Ceramica de Iznik, cat si pe robele sultanulii si armura imperiala.
Incepand cu epoca lui Suleyman Magnificul, otomanii incep sa cultive mai atent lalelele si sa dezvolte mult mai multe soiuri ale florii. De exemplu asa zisa Lalea de Istambul avea pana la 1500 de varietati.
Cele mai frumoase soiuri primeau si cele mai alese nume precum:
- Perla Nepereche
- Roza Zorilor
- Lumina Raiului (Nur-I-Adin)
Occidentalii ajunsi in acea epoca la Insanbul, precum negustorii sau ambasadorii, erau uimiti de frumusetea orasului si de pasiunea otomanilor pentru flori si in mod special pentru lalele.
Ahmed al III-lea care a condus Imperiul in perioada anilor 1703-1730, a fost si el un mare iubitor al acestei flori, iar perioada domniei sale este cunoscuta drept Epoca Lalelelor.
In acei ani, Istanbulul era atat capitala Imperiului cat si capitala lalelelor.
Datorita acestui fapt, anual se organiza un festival dedicat acestei flori care era preferata sultanului. Insa festivitatile extravagante ale acestui festival, aveau rolul de a distrage atentia de la problemele cu care se confrunta imperiul la vremea respectiva.
Istoria lalelei in Olanda
Dupa jumatatea sec.al XVI-lea, specialistii in botanica vorbesc despre lalea ca a fost adusa de la Instanbul la Viena, de catre Oghier Ghislain de Busbecq, care a fost ambasadoral Imperiului Romano-German, in capitala otomana intre anii 1554-1562.
O data ajunsa in Europa. laleaua s-a raspandit repede si capata o faima aparte. Era o floare nemaintalnita, frumoasa, delicata si foarte rezistenta.
In acea perioada botanica si horticultura erau la moda in randul elitei europene, iar nobilii se intreceau in a face rost de soiuri cat mai rare de flori. Spre sfarsitul sec.al XVI-lea, europenii dezvoltasera deja soiuri propii de lalele, fiecare mai frumoas decat precedentul.
Carolus Clusius, cel mai mare botanist din secolul al XVI-lea, a fost cel care a clasificat soiurile si a stabilit valoarea acestora in functie de raritate.
Dupa ce s-a ocupat o perioada de dezvoltarea gradinii botanice imperiale de la Viena, Clusius a ajuns in anul 1593 in Provinciile Unite, la Leiden si a adus cu el mai multi bulbi de lalele.
Gradina botanica infiintata si ingrijita de Clusius la Leiden, a dus la popularizarea lalelei si in randul olandezilor.
Aceasta este perioada cand, Olanda devine renumita pentru cultivarea lalelelor.
Laleaua s-a aclimatizat atat de bine in Olanda incat, cultura ei s-a raspandit in toata tara. Astfel aceasta minunata floare a ajuns la inimile olandezilor, devenind floarea lor preferata si un simbol al statului social. Laleaua a inceput sa fie cultivata tot mai mult in gradini si folosita ca decor in interioarele elegante.
Inceputul maniei olandezilor pentru lalele, a fost cauzat de o anomalie a florii. Un virus a afectat culoarea petalelor, creand astfel petale in mai multe culori. Aparitia acestor soiuri in diverse combinatii de culori, i-a determinat pe horticultori sa incerce sa le reproduca sau sa creeze noi varietati.
Daca un soi obisnuit de lalea era oricum valoros, o lalea rara se vindea la un pret mult mai mare. Aceasta vanatoare dupa noi soiuri, a facut ca pretul bulbilor sa cresca din ce in ce mai mult.
Semper August, creat in acea epoca, a fost cel mai rar si cel mai valoros dintre toate soiurile de lalele.
S-a spus despre aceasta floare, o minune in alb si rosu, ca este cea mai frumoasa creatie a lui Dumnezeu.
Laleaua Semper Augustus, a fost cea mai scumpa floare tranzactionata in timpul maniei lalelelor. In anul 1936, s-a platit pentru un singur bulb din acest soi de lalea, suma de 5500 de guldeni.
Apogeul lalelelor a fost atins in iarna anului 1936-1937, cand preturile se dublau sau se triplau doar in cateva zile.
Atunci s-au inregistrat si cele mai valoroase tranzactii, intre care la Licitatia de la Alkaamar, unde s-a platit 90000 de guldeni pentru o colectie de bulbi.
Intr-o incercare de stabilizare a pietei lalelelor, prin limitarea ofertelor, negustorii se intreaba cat de departe pot merge cu cresterea preturilor.
Unii comercianti care intuiau ca specula cu lalele devenise periculoasa si ca piata se poate prabusi oricand, exact in momentul cand preturile au ajuns la apogeu, ei nu au vrut sa mai investeasca.
Negustorii care platisera sume uriase de bani pentru bulbi, pe care inca nu-i primisera, dar pe care-i vandusera deja mai departe (caci asa era practica), s-au trezit brusc cu datorii enorme.
Autoritatile au trebuit sa intervina pentru a solutiona criza si a evita o catastrofa financiara la nivelul intregului stat. S- ajuns cu greu la un compromis intre producatori, vanzatori si cumparatori.
In urma acestui incident neplacut, comertul cu lalele a contiunuat intr-o maniera mult mai precauta, iar floarea care aproape adusese Olanda in faliment, a devenit unul dintre principalele sale produsele de export.
La un moment dat, a fost creat si un tip de vas special numit tulipiera, care avea mai multe gauri, astfel incat fiecare floare sa fie pusa in valoare in mod individual.
Numeroase tablouri pictate in acea epoca infatiseaza buchete bogate de flori, printre care se regasesc lalelele.
cele mai rare si mai pretuite sunt lalelele cu floarea in mai multe culori.
Asadar, din perspectiva istorica, povestea celei mai ravnite flori din lume si a pasiunilor iesite din comun pe care ea le-a starnit, este o poveste fabuloasa.
